Sfanta Evanghelie dupa Luca 23 (1-34)

Si sculandu-se toata multimea acestora, L-au dus inaintea lui Pilat. Si au inceput sa-L parasca, zicand: Pe Acesta L-am gasit razvratind neamul nostru si impiedicand sa dam dajdie Cezarului si zicand ca El este Hristos rege. Iar Pilat L-a intrebat, zicand: Tu esti regele iudeilor? Iar El, raspunzand, a zis: Tu zici. Si Pilat a zis catre arhierei si catre multimi: Nu gasesc nici o vina in Omul acesta. Dar ei staruiau, zicand ca intarata poporul, invatand prin toata Iudeea, incepand din Galileea pana aici. Si Pilat auzind, a intrebat daca omul este galileian. Si afland ca este sub stapanirea lui Irod, l-a trimis la Irod, care era si el in Ierusalim in acele zile. Iar Irod, vazand pe Iisus, s-a bucurat foarte, ca de multa vreme dorea sa-L cunoasca pentru ca auzise despre El, si nadajduia sa vada vreo minune savarsita de El. Si L-a intrebat Irod multe lucruri, dar El nu i-a raspuns nimic. Si arhiereii si carturarii erau de fata, invinuindu-L foarte tare. Iar Irod, impreuna cu ostasii sai, batjocorindu-L si luandu-L in ras, L-a imbracat cu o haina stralucitoare si L-a trimis iarasi la Pilat. Si in ziua aceea, Irod si Pilat s-au facut prieteni unul cu altul, caci mai inainte erau in dusmanie intre ei. Iar Pilat, chemand arhiereii si capeteniile si poporul, A zis catre ei: Ati adus la mine pe Omul acesta, ca pe un razvratitor al poporului; dar iata eu, cercetandu-L in fata voastra, nici o vina n-am gasit in acest Om, din cele ce aduceti impotriva Lui. Si nici Irod n-a gasit, caci L-a trimis iarasi la noi. Si iata, El n-a savarsit nimic vrednic de moarte. Deci, pedepsindu-L, Il voi elibera. Si trebuia, la praznic, sa le elibereze un vinovat. Dar ei, cu totii, au strigat, zicand: Ia-L pe Acesta si elibereaza-ne pe Baraba, Care era aruncat in temnita pentru o rascoala facuta in cetate si pentru omor. Si iarasi le-a vorbit Pilat, voind sa le elibereze pe Iisus. Dar ei strigau, zicand: Rastigneste-L! Rastigneste-L! Iar el a zis a treia oara catre ei: Ce rau a savarsit Acesta? Nici o vina de moarte nu am aflat intru El. Deci, pedepsindu-L, Il voi elibera. Dar ei staruiau, cerand cu strigate mari ca El sa fie rastignit, si strigatele lor au biruit. Deci Pilat a hotarat sa se implineasca cererea lor. Si le-a eliberat pe cel aruncat in temnita pentru rascoala si ucidere, pe care il cereau ei, iar pe Iisus L-a dat in voia lor. Si pe cand Il duceau, oprind pe un oarecare Simon Cirineul, care venea din tarina, i-au pus crucea, ca s-o duca in urma lui Iisus. Iar dupa El venea multime multa de popor si de femei, care se bateau in piept si Il plangeau. Si intorcandu-Se catre ele, Iisus le-a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu Ma plangeti pe Mine, ci pe voi plangeti-va si pe copiii vostri. Caci iata, vin zile in care vor zice: Fericite sunt cele sterpe si pantecele care n-au nascut si sanii care n-au alaptat! Atunci vor incepe sa spuna muntilor: Cadeti peste noi; si dealurilor: Acoperiti-ne. Caci daca fac acestea cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi? Si erau dusi si altii, doi facatori de rele, ca sa-i omoare impreuna cu El. Si cand au ajuns la locul ce se cheama al Capatanii, L-au rastignit acolo pe El si pe facatorii de rele, unul de-a dreapta si unul de-a stanga. Iar Iisus zicea: Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac. Si impartind hainele Lui, au aruncat sorti.