17 iulie 2020 Călin Marchievici
Analizele din presa liberală care critică decizia președintelui Turciei de a transforma Sfânta Sofia din muzeu în moschee ar trebui să înceapă și să se încheie cu o sumbră trecere în revistă a sutelor de biserici închise, demolate, transformate în baruri si discoteci pe tot întinsul Europei de Vest, în ultimii ani.În 2018, cotidianul irlandez Independemt scria că, în Germania, din 2000 și până în 2018, s-au închis peste 500 de biserici catolice. În Olanda se estima că 500 de biserici nu vor mai fi folosite ca lăcașuri de cult. În Praga, o biserică a fost transformată în laborator de înghețată, în Arnhem, Olanda, o biserică a devenit patinoar. În Asti, nordul Italiei, o biserică a devenit bar – ”Dracul Roșu”. În Napoli, o fostă biserică a găzduit o petrecere de Halloween, iar fete îmbrăcate sumar au stat în altar. În Liverpool, o biserică din secolul 18 a fost transformată în club de noapte.Apoi, analiștii cu pricina ar putea să scrie tot ce vor despre ce se întâmplă la Istanbul.Mai jos, un articol publicat pe această temă de Gefira, un think tank de analiză globala din perspectivă europeană cu sediul în Olanda.
”Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat transformarea muzeului Hagia Sophia în moschee. Biserica a fos construită în anul 537 și a fost cea mai importantă catedrală creștin-ortodoxă vreme de o mie de ani, până la transformarea în moschee, la căderea Constantinopolului, în 1453. După cinci secole, în 1934, moscheea a fost transformată în muzeu de Mustafa Kemal Ataturk, care dorea să-și întărească imaginea de lider al unei Turce moderne si laice. Anunțul președintelui Erdogan a fost salutat de musulmani, nu numai de cei din Turcia. Presa vestică a denunțat decizia, pe care a considerat-o o mișcare a lui Erdogan de a distrage atenția populației de la problemele economice. Această explicație, total marxistă, nu ia în considerare doi factori: psihologic (credința musulmană) și politic (mesajul simbolic transmis lumii). Atenția unei națiuni poate fi distrasă în mai multe feluri. De ce a fost ea distrasă prin transformarea unui muzeu în moschee? Analiștii occidentali atei și agnostici nu pricep de regulă fenomenul religios, realitatea lui palpabilă. În termeni științifici, religia poate fi văzută ca un fenomen psihologic, iar acesta este interpretat în funcție de fenomene fizice. Omul este condiționat în acțiunile sale de realitatea fizică și de autopilotul său psihologic. Este fals că religia poate mișca munții din loc la propriu, însă este fals și că totul depinde de condiționarea fizică.Factorul religios (psihologic) este la fel de puternic ca și factorul economic. Imposibilitatea de a pricepe acest lucru i-a făcut pe liberalii vestici să aducă milioane de musulmani în țările lor (post)creștine. Liberalii au privit religia ca un soi de tradiție, moștenire culturală care poate fi modificată și care nu este un impediment în fața ideilor liberale. Că s-au înșelat profund se vede astăzi, când minoritățile religioase – în special musulmanii – generează probleme sociale serioase.
Turcia are un Directorat special pentru Afaceri Religioase (DIYANET) care operează și în străinatate, în special printre turcii stabiliți în Occident. Nicio țară vestică nu are un organism asemănător. Diyanet are la dispoziție un buget însemnat și termenul ”religie” din denumirea sa este echivalent cu ”musulman”.Analiștii occidentali mai spun că președintele Erdogan s-a rupt de tradiția seculară a lui Mustafa Kemal Ataturk, cel care a creat Turcia modernă pe ruinele Imperiului Otoman, după Primul Război Mondial. Analiștii vestici nu reușesc să-și dea seama că secularismul este același lucru cu o credință sau o religiue, doar că are semnul minus în fața. De ce ar fi laicismul superior religiei? Pentru că, în cele mai bun caz, jurnaliștii vestici sunt niste creștini lipsiți de orice entuziasm, ei nu sunt capabili să înțeleagă cât de important este acest fenomen psihologic numit religie. Dacă nu se pot pune în locul credincioșilor pentru a înțelege asta, atunci ar trebui să învețe asta din psihologie. Daca nu fac nici asta, atunci asta e. Ar fi putut învăța că religia este cea mai importantă valoare a psihicului uman. Nu trebuie să fie creștinism sau islam; religia poate lua forma comunismului, fascismului, feminismului, secularismului. Cu câteva secole înainte, europenii descopereau, cucereau și administrau teritorii luând cu ei crucea și Biblia (una dintre navele lui Columb se numea Santa Maria); astăzi, puterile vestice arborează steaguri curcubeu al mișcării LGBT și sprijină drepturile persoanelor gay așa cum cu secole în urma îi forțau pe indigeni să accepte creștinismul. De ce s-ar abține turcii să ia decizia de a nu retransforma un muzeu în moschee și de ce le-ar fi rușine de asta în momentul în care americanii și britanicii pot să arboreze steagurile LGBT pe ambasadele lor de la Moscova. De ce ar fi decizia turcilor reprobabilă, în timp ce a doua nu ar fi? Vestul tratează cu toată seriozitatea valorile pe care le susține, de ce nu ar trata și Estul în același fel propriile valori?
În 1934, Mustafa Kemal Ataturk a semnat un decret prin care a transformat moscheea în muzeu. Cam în aceeasi perioadă, comisarii sovietici făceau același lucru cu bisericile din URSS: unele biserici și unele moschei – cele mai norocoase, am putea spune – erau transformate în muzee, iar altele în grajduri, depozite și alte facilități.Oare transformarea în muzeu a moscheii istorice din Istanbul – ca să folosim jargonul politic de azi – nu a fost o palmă dată musulmanilor și o violare a dreptului fundamental de a-și practica religia? Oare decizia lui Erdogan nu este o reparație? De unde vine acest dublu standard? Președintele Erdogan dorea demult să transforma Hagia Sophia în moschee. Nu a făcut decât să se țină de promisiune. Presa vestică face acum ce face demult: îi promovează pe turcii occidentalizați, nereligioși, care trăiesc în Vest, sau îi promovează pe disidenții din Turcia, pe cei care se opun deciziei lui Erdogan. Astfel, presa dă impresia că majoritatea turcilor ar fi vrut mai degrabă ca Erdogan să ceară ambasadei Turciei la Moscova să arboreze drapelul LGBT decât să retransforme Hagia Sophia in moschee. Asta fac de regulă aceste publicații.Lăsând asta la o parte, președintele Turciei ar putea să testeze acum Occidentul. Nu că ar fi multe de testat. Din nou, lumea observă incapacitatea Vestului de a reacționa și incompetența de a întreprinde ceva. Influxul de imigranți din 2015 și gestionarea lui, plătindu-i miliarde de dolari președintelui Erdogan pentru a fi bodyguardul Europei spun foarte multe în acest sens. Erdogan s-ar putea gândi să mai ceară alte miliarde, de data aceasta pentru a nu transforma muzeul în moschee, însă nu aș paria că ar primi banii. Europa post-creștină l-ar plăti mai degrabă pe Erdogan ca să nu închidă o moschee.Papa Francisc a spus ca este ”îngrijorat” (cuvântul pe care îl rostesc toți politicienii impotenți), însă atât poate face. De ce i-ar păsa lui Erdogan? Ce crede Erdogan despre papa care, în 2019, a semnat, împreună cu marele imam Al Azhar, Declarația de la Abu Dhabi, în scrie că ”Dumnezeu, în înțelepciunea sa, își dorește pluralismul și diversitatea religiilor”? De ce i-ar păsa papei dacă Hagiaa Sofia este muzeu sau moschee, seculară sau musulmană? Moscheile s-au înmulțit în Europa de Vest și se înmulțesc în America de Nord și Australia, în timp ce bisericile creștine sunt goale, sunt vândute sau transformate în tot soiul de facilități, dacă nu chiar demolate. Dacă urmașilor creștinilor nu le pasă de bisericile strămoșilor lor, nu înseamnă că credincioșii musulmani trebuie să facă la fel. Musulmanii vor să se roage în moscheile lor. Europenii fac discoteci în bisericile lor.”