Zeci de cruci de piatră sau de hotar, cum mai sunt ele numite, au fost găsite de-a lungul anilor pe cuprinsul aşezării din nordul judeţului Vâlcea, pe dealurile din partea stângă a râului Olt. Unele au înălţimi de peste doi metri şi sunt inscripţionate cu simboluri creştine şi cuvinte în limba slavă sau latină
Cele mai multe cruci de hotar au fost identificate, însă, pe marginea drumului face legătura între Valea Oltului, comunele din Ţara Loviştei (Câineni, Boişoara, Titeşti, Perişani) şi judeţul Argeş, drum despre care istoricii afirmă că a fost folosit drept rută comercială timp de sute ani, în timpul dominaţiilor habsburgice şi otomane. În ciuda denumirii –cruci de hotar- în fapt este vorba despre nişte pietre uriaşe, cu forme ciudate, care conţin inscripţii în slavonă sau latină şi mai multe pictograme. Prima relatare despre pietrele uriaşe din Ţara Loviştei a aparţinut preotului Dominic Ionescu. Iată cum descria acesta unul din monumentele amplasate lângă gospodăria unui localnic din Boişoara, în 1931:
(…) este un bloc de piatră având o înălţime de doi metri, tăiat parcă într-adins în patru laturi în trunchi de piramidă neregulată. Pe această piatră sunt săpate trei cruci. (…) Deasupra, ceva mai sus, aproape răznite din pricina crăpăturii largi şi a câmpului neregulat stau cele patru litere INTI-Iisus Nazariteanul ţarul Iudeilor” Dominic Ionescu
La momentul realizării acestei descrieri, în 1931, preotul susţinea că piatra a fost inscripţionată la sfârşitul secolului al XVII-lea şi că un diac (un scriitor sau grămătic) din Titeşti şi-ar fi trecut şi el numele pe respectivul monument.
Pietre funerare de aproape doi metri Foarte mulţi dintre “uriaşii” găsiţi pe marginea drumului din Ţara Loviştei au ajuns în colecţia Primăriei Perişani, alături de crucile tombale (cruci cimiteriale). Alesul local din comuna vâlceană se laudă cu o colecţie impresionantă: peste 100 de pietre de hotar şi cruci tombale.
„Majoritatea pietrelor funerare au peste 200 de ani şi au fost inscripţionate în ebraică, la început, iar mai târziu în slavonă. Unele dintre ele sunt foarte frumos sculptate, în mijloc a fost inscripţionat un cerc, iar în interiorul cercului apar mai multe frunze. Până acum nu am reuşit să desluşim inscripţiile slave de pe cruci, căci acestea nu au fost văzute de arheologi, dar sunt foarte interesante şi ajung la o înălţime de 1,5 metri. Pietrelor de hotar şi celor funerare li se adaugă o cruce de aproape trei metri înălţime, un monument ridicat în cinstea celor care au căzut pe câmpul de luptă, care datează din 1840”,
spune Ion Sandu, primarul comunei Perişani.
Arheologii nu s-au înghesuit până acum să cerceteze inscripţiile de pe crucile şi pietrele uriaşe din Ţara Loviştei, dar curioşii le vor putea admira începând de anul viitor, întrucât acestea vor fi expuse în cadrul unui muzeu în aer liber, amplasat pe o insuliţă artificială, în mijlocul pârâului Băiaşu.
Citeste mai mult: adev.ro/pbcvny